şi poate era mai bine aşa; maybe; perhaps; who knows; poate golul dintre ceea ce era şi ceea ce fusese trebuia să fie acolo, să se işte mereu între ei doi, el şi El, cine-a fost cîndva şi cine era să fie acum, poate aşa era lumea lui, şi cine ştie cine şi de ce îi planificase aşa existenţa; i se făcuse brusc dor, dor stînd la o bere singur, cum de-atîtea ori o făcuse înainte şi cum atît de rar o făcea acum, i se făcuse dor de tot ceea ce odată fusese acolo lîngă el, tot ceea ce cîndva gîndea a fi al lui, aşa cum nimeni nu ţinuse niciodată în mînă, şi nu mai ştia ce să creadă; imaginaţia îi fugea razna, înspre undeva unde cîndva o ţinuse pe EA în braţe, aceeaşi EA care acum nu era, acea EA căreia îi scria acum, noaptea, pe calculator, beat mort şi singur de tot, gîndul îi fugea în cămine studenţeşti şi camere închiriate, mici şi cu pereţi albi, cu ferestre mari şi balcon cu vie, mobilă veche şi radio cu lămpi în beci, îi venea, oarecumva, să se-ntoarcă-n timp şi să-şi repare greşelile, să şteargă vorbe şi să nască zîmbete din ochi trişti, îi venea să stea la o masă de lemn, pe-un scaun de lemn, în crîşma aia în care-şi mîncase ani din viaţă, gîndul îi fugea şi tăcea;